1. Activităţi pe domenii de învăţare (care pot fi activităţi integrate sau pe discipline);

• DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE
• DOMENIUL ȘTIINȚE
  Activități matematice
  Cunoaşterea mediului
• DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE
  Educaţie pentru societate
  Activitatea practică
• DOMENIUL ESTETIC SI CREATIV
  Educaţie artistico-plastică
  Educaţie muzicală
• DOMENIUL PSIHOMOTRIC

b.Jocuri şi activităţi alese

c.Activităţi de dezvoltare personală

1. a) Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe discipline desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de temele mari propuse de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din grupă. Numărul acestora indică îndeosebi numărul maxim de discipline care pot fi parcurse într-o săptămână (şi ne referim la disciplinele/domeniile de învăţare care pot intra în componenţa domeniilor experienţiale respective).
   Potrivit curriculumului preşcolar, educatoarea poate planifica:

Este important să reţinem faptul că ordinea desfăşurării etapelor de activităţi  nu este întotdeauna obligatorie, cadrul didactic având libertatea de a opta pentru varianta potrivită.

1. b) Jocurile şi activităţile didactice alese sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit şi scris. Ele se desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual. În decursul unei zile proiectăm, în funcţie de tipul de program prelungit, trei etape de jocuri şi activităţi alese:

– etapa I – dimineaţa, înainte de începerea activităţilor integrate;
– etapa a III-a – în intervalul de după activităţile pe domenii de învăţare şi înainte de masa de prânz/plecarea copiilor acasă (cei care optează pentru program normal)
– etapa a IV-a – în intervalul cuprins între etapa de relaxare de după amiază şi plecarea copiilor de la programul prelungit acasă.

Totodată, în unele cazuri, ele se pot regăsi ca elemente componente în cadrul activităţii integrate. Reuşita desfăşurării jocurilor şi a activităţilor didactice alese depinde în mare măsură de modul în care este organizat şi conceput mediul educaţional. Acesta trebuie să stimuleze copilul, să-l ajute să se orienteze, să-l invite la acţiune. Astfel, dacă este vorba de activităţi desfăşurate în sala de grupă, educatoarea va acorda o atenţie deosebită organizării spaţiului în centre ca: Biblioteca, Colţul căsuţei/Joc de rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă şi altele.

Organizarea acestor centre se va face ţinând cont de resursele materiale, de spaţiu şi de nivelul de vârstă al copiilor. In funcţie de spaţiul disponibil, sectorizarea sălii de grupă poate cuprinde toate centrele sau cel puţin două dintre ele în care cadrul didactic pregăteşte zilnic „oferta” pentru copii, astfel încât aceştia să aibă posibilitatea să aleagă locul de învăţare şi joc, în funcţie de disponibilitate şi nevoi.

Materialele care se vor regăsi zilnic în zonele/centrele/colţurile deschise nu trebuie să fie aleatorii, ci atent alese, în strânsă corelare cu tema săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare.

Pentru etapa jocurilor şi a activităţilor alese desfăşurate în curte, grădiniţa oferă un spaţiu exterior special amenajat/curtea de joc, dotarea cu aparate de joacă.
c) Activităţile de dezvoltare personală includ rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada după-amiezii (pentru program prelungit), inclusiv activităţile opţionale.

• Rutinele sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. Ele acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea globală a acestuia. Rutinele înglobează, de fapt, activităţi de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea şi se disting prin faptul că se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi conţinuturi.
• La întâlnirea de dimineaţă accentul va cădea, printre altele (calendarul naturii, prezenţa etc.), pe:

1. Autocunoaştere(Stimă de sine, imagine de sine – Cine sunt eu/cine eşti tu?, Sunt creativ!, Fluturaşul, Etichete bune, etichete rele; Inimioara de preşcolar).

1. 1. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare – comunicare asertivă – Învăţ să spun NU fără să îi deranjez pe cei din jur; comunicare cu colegii/părinţii/educatoarea – jocuri în diade de tipul: Cum salut?; Cum spun mulţumesc?; Cum cer iertare?; Cum mă împac cu prietenul meu?; Unele secrete nu trebuie păstrate niciodată…, în cine pot avea încredere?; Comunic în oglindă; Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-I  face!; Mima (comunicarea verbală şi non-verbală a propriilor trăiri şi sentimente) Sunt vesel/trist pentru că…; Azi mi-a plăcut/nu mi-a plăcut la tine…pentru că…; Tristeţea/veselia în culori şi forme.
   2. Managementul învăţării prin joc – Motivarea copilului pentru a deveni şcolar – Vreau să fiu şcolar; Continuă povestea….; Meseria de elev; Cum aş vrea să fie învăţătoarea mea; Eu, când voi fi şcolar….
   3. Dezvoltarea empatiei – Dacă tu eşti bine şi eu sunt bine!; Cum să îmi fac prieteni?; Ba al meu, ba al tău; Cinci minute eu, cinci minute tu; Cum îmi aleg prietenii?; Îmi ajut prietenul?; Suntem toleranţi; Azi mi s-a întâmplat…; Cum v-aţi simţi dacă cineva v-ar spune…?, Cum să fac surprize celor dragi

1) Luarea deciziilor în funcţie de anumite criterii şi încurajarea alegerilor şi a găsirii a cât    mai multe variante de soluţii la situaţiile apărute – Hei, am şi eu o opinie!, M-am certat cu prietenul meu – ce pot să fac?, Vreau…, îmi permiţi?, La răscruce de drumuri…
2) Medierea conflictelor – Învăţ să lucrez în echipă, Singur sau în grup?, Fără violenţă!, Fotograful.

5. Tranziţiilesunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri/categorii de activităţi de învăţare, de la o activitate de învăţare la alta, în diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult, în funcţie de vârsta copilului, de contextul momentului şi de calităţile adultului cu rol de cadru didactic. În acest sens, ele pot lua forma unei activităţi desfăşurate în mers ritmat, a unei activităţi care se desfăşoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a unei frământări de limbă, a unei activităţi în care se execută concomitent cu momentul de tranziţie respectiv un joc cu text şi cânt cu anumite mişcări cunoscute deja de copii etc.